Càmbios LSU>LSC: chie los at propostos e comente

Essende istadu membru de su cumissione LSU e LSC (presentes in ambas: Bolognesi, Corràine, Paulis), mi càpitat chi calicunu mi pedat crarimentos, in prus de su chi resurtat in sos testos ufitziales LSU e pustis LSC, chi (m’abbìgio, a dolu mannu) in medas non connoschent galu o ismèntigant, finas si ant postu sa firma.

Tocat a nàrrere, pro prima cosa, chi, in sa segunda cumissione, Micheli Còntini e D. Corràine aiant propostu sa Lsu integrale, comente norma iscrita de riferimentu, giai firmada in su 2001 dae E. Blasco, R. Bolognesi, D. Corraine, I. Delogu, A. Dettori, G. Paulis, M. Pittau, T. Rubattu, L. Sole, H.J. Wolf, M. Porru (segretàriu); Maria T. Pinna-Catte aiat propostu su limbàgiu de Nùgoro comente modellu iscritu; Bolognesi unu modellu totu suo; sos àteros duas normas, cunforma a sa traditzione literària ("logudoresu" e "campidanesu").

Custos sunt sos càmbios fundamentales fatos a sa Lsu, leada comente base, e atzetados dae sos membros, Puddu, Bolognesi, Pinna-Catte, Corraine, Lupinu, Paulis, chi in sa riunione finale ant firmadu unu documentu conclusivu:

a) eo > deo; Sardinna > Sardigna; infi. de sa 2a con. dae -er > -ere , tenner > tènnere (propostu dae Pinna-Catte)

b) art. pl. "is", in agiunta a "sos, sas" (propostu dae R. Soru)

c) "ddu, dda, ddos, ddas, ddi, ddis", in agiunta a "lu, la, los, las, li, lis" (propostu dae Bolognesi e Puddu)

d) dae "z" (pro lat. -LI-, es. FILIU) a "g" (fizu > fìgiu) (propostu dae Bolognesi e Puddu)
e) duncas, finas -nz- > -ng-, es.: anzone>angione; -rz- > -rg-, es.: arzola > argiola
f) addatamentos dae italianu: dae ze, zi, za, zo, zu (Zènova, Parizi, zarra. zòvanu, zutu) in LSU a ge, gi, gia, gio, giu (Gènova, Parigi, giarra. giòvanu, giutu) in LSC
g) addatamentu dae italianu: gn > gn o nni (es. it. campagna > campagna o campànnia)
h) sce > isce (no "isse-, issi-" comente fiat in LSU), es. scena > iscena
i) càmbiu de sa forma de sa segunda pessone plurale de sos verbos dae -z- a Ø: es.: azis > ais, sezis > seis, etc.
Su càmbiu chi dat sa possibilidade de duplicare sa -b- (abba, babbu, etc.) e sa -m- (ammuntonare, ammerare, etc.), sunt un’integratzione de sa Giunta regionale, pustis de su traballu de sa Cummissione e in antis de sa publicatzione de sas Normas
De àteros càmbios de gabbale dae sa LSU non bi nd’at àpidu, in sos traballos de sa segunda Cummissione.
Finas sa parte de su LÈSSICU est abbarrada sa matessi in sa LSC, comente in sa LSU, sena chi sos membros apant pedidu de la cambiare.
Duncas, chie at chertu, siat sos membros de sa LSU, siat sos membros de sa LSC, at propostu.
Pessade chi sa cummissione LSU s’est riunida pro 21 bias, at traballadu pro prus de 120 oras, dae su 28-12-1998 a su 28-2-2001.
Finas sa cummissione LSC at traballadu pro deghinas de oras.
In totu sas riunione, totu sos membros ant fatu sas propostas issoro, verbalizadas. Nemos est istadu esclùdidu e peruna proposta est istada esclùdida. B’at propostas chi sunt coladas e àteras nono. Custa est sa lògica de sa democràtzia, in ue colant sos pàrreres "a majoria". Su restu est tzarra, fantasia, disinformatzione, calùnnia, maledade de chie faghet duas, tres o bator partes in cumèdia, pessende de èssere su mere de su teatru.